Prevenirea escarelor este una dintre cele mai importante responsabilități ale unui îngrijitor, chiar dacă rareori apare în fișa postului cu litere mari. O escară (în engleză pressure ulcer sau pressure sore) apare când pielea și țesutul de sub ea sunt apăsate prea mult timp pe aceeași zonă, de obicei peste un os. Vestea bună este că majoritatea escarelor pot fi prevenite prin gesturi simple, repetate corect la fiecare tură.
În acest ghid afli ce verifici concret la fiecare tură, cum recunoști primele semne, ce înseamnă modelul aSSKINg folosit în multe servicii NHS și când trebuie să anunți imediat echipa. Ghidul este informativ: deciziile clinice le iau asistenta, medicul sau specialistul în îngrijirea plăgilor (tissue viability nurse).
Ce sunt escarele și cine are cel mai mare risc
Escarele apar din cauza presiunii prelungite, dar și a frecării și a forfecării (când pielea „alunecă” pe pat sau pe scaun, iar țesutul de dedesubt se întinde). Umezeala de la transpirație sau incontinență slăbește pielea și crește riscul.
Zonele cele mai expuse sunt cele unde osul e aproape de piele:
- sacrul și coccisul (partea de jos a spatelui);
- călcâiele și gleznele;
- șoldurile;
- coatele, omoplații, ceafa și urechile (mai ales la cei care stau mult culcați sau poartă mască de oxigen).
Risc mare au persoanele imobilizate la pat sau în scaun, vârstnicii fragili, persoanele cu demență, cu diabet, cu incontinență, cu greutate foarte mică sau care mănâncă și beau puțin. Riscul se evaluează la internare sau la începutul îngrijirii cu un instrument de evaluare (de exemplu Waterlow, Braden sau PURPOSE T) și se reevaluează când starea persoanei se schimbă.
Modelul aSSKINg: lista ta de verificare
Multe servicii din UK folosesc modelul aSSKINg ca să structureze prevenirea. E ușor de ținut minte și se potrivește perfect unei ture:
- a — assess risk: evaluarea riscului (făcută de echipă, dar tu observi schimbările);
- S — skin: inspecția pielii;
- S — surface: suprafața potrivită (saltea, pernă, protecții pentru călcâie);
- K — keep moving: mișcare și schimbarea poziției;
- I — incontinence/moisture: pielea curată și uscată;
- N — nutrition/hydration: alimentație și hidratare;
- g — giving information: informarea persoanei și a familiei.
Ce verifici la fiecare tură, pas cu pas
- Citește planul de îngrijire și predarea de tură. Află nivelul de risc, cât de des trebuie schimbată poziția și ce echipamente sunt prescrise.
- Inspectează pielea în zonele de risc, cu acordul persoanei și cu respect pentru intimitatea ei. Caută roșeață, zone mai închise la culoare, căldură, întărire, umflătură, bășici sau piele ruptă.
- Fă testul de albire (blanching) dacă ai fost instruit: apeși ușor cu degetul pe zona roșie. Dacă pielea nu se albește când ridici degetul, poate fi primul stadiu al unei escare și trebuie raportat.
- Verifică suprafața: salteaua e cea corectă și funcționează (dacă e cu aer, nu e dezumflată și nu are alarme), cearșafurile sunt întinse, fără cute, firimituri sau obiecte uitate.
- Schimbă poziția conform planului, folosind tehnici și echipamente sigure (de exemplu slide sheet), fără să târăști persoana pe pat.
- Menține pielea curată și uscată, schimbă rapid produsele de incontinență, spală delicat și aplică doar cremele prescrise.
- Oferă de băut și urmărește mesele, notând cât a mâncat și a băut persoana, dacă planul o cere.
- Documentează clar: ora, poziția, starea pielii și ce ai raportat.
Pentru tehnicile corecte de mutare, citește și ghidul nostru despre moving and handling în îngrijire, iar pentru partea de alimentație, articolul despre hidratare și nutriție la vârstnici.
Schimbarea poziției: cât de des?
Ghidul NICE pentru prevenirea escarelor recomandă ca adulții evaluați ca având risc să fie încurajați să își schimbe poziția des și cel puțin o dată la 6 ore, iar cei cu risc mare cel puțin o dată la 4 ore. Dacă persoana nu poate sau nu vrea să se miște singură, o ajuți tu. În practică, multe planuri de îngrijire cer intervale mai scurte, adaptate fiecărei persoane: respectă întotdeauna planul individual.
Câteva sfaturi practice:
- alternează pozițiile (spate, lateral stânga, lateral dreapta, cu înclinare de aproximativ 30 de grade, nu direct pe șold);
- ține călcâiele „suspendate”, fără să atingă salteaua, cu o pernă sub gambă sau cu protecții speciale;
- persoanele care stau mult în scaun au nevoie și ele de schimbarea poziției și de pernă adecvată;
- evită ca persoana să alunece în jos în pat: ridicarea capului patului prea mult crește forfecarea la sacru.
Semnele de alarmă: când anunți imediat
Campania NHS „React to Red” îi încurajează pe îngrijitori să reacționeze rapid la primele semne. Anunță asistenta sau managerul de tură dacă observi:
- roșeață care nu dispare după ce schimbi poziția sau care nu se albește la apăsare;
- pe pielea închisă la culoare, unde roșeața se vede greu: zone mai închise, violacee sau albăstrui, mai calde, mai reci, mai tari sau mai moi decât pielea din jur;
- durere sau disconfort într-o zonă de presiune;
- bășici, piele crăpată, răni deschise sau secreții;
- echipament defect (saltea dezumflată, pernă necorespunzătoare).
Nu încerca să tratezi singur o rană și nu aplica produse neprescrise. Rolul tău este să observi, să protejezi, să raportezi și să documentezi. Raportarea rapidă face diferența între o zonă roșie care se vindecă în câteva zile și o escară gravă.
Documentația și comunicarea cu familia
Ce nu e scris, din punctul de vedere al inspecției, nu s-a întâmplat. Completează fișele de repoziționare (de exemplu „SSKIN bundle” sau „turning chart”) imediat, nu la finalul turei. Notează exact ce ai văzut („zonă roșie de aproximativ 3 cm pe călcâiul drept, nu se albește, raportat asistentei la ora 14:20”), nu doar „piele OK”.
Explică-i persoanei îngrijite și familiei, pe înțelesul lor, de ce o ajuți să își schimbe poziția și de ce e important să bea apă. Când oamenii înțeleg motivul, colaborează mult mai ușor.
Cum te ajută Rafidin Education
Prevenirea escarelor se bazează pe mai multe competențe: mutarea sigură a persoanelor, prevenirea infecțiilor, comunicarea și documentarea corectă. La Rafidin Education găsești cursuri online pentru toate acestea, în secțiunea Sănătate și îngrijire socială, inclusiv cursul de Moving and Handling People și cursurile din pachetul de training obligatoriu în îngrijire.
- Acreditare CPD, recunoscută de angajatorii din UK;
- bilingv RO/EN: înveți în limba ta și îți fixezi termenii în engleză folosiți la job;
- online, în ritmul tău, între ture;
- certificat imediat, la finalizarea cursului;
- consultanță 1:1 pentru carieră, cu Mirela Anghelache, care lucrează de peste 11 ani în îngrijire în UK;
- training pentru echipe (B2B) pentru cămine și agenții.
Dacă ești la început, citește și ghidul despre Care Certificate, care acoperă standardele de bază ale îngrijirii în UK.
Fă din prevenirea escarelor un obicei, nu o grijă. Alege un curs din catalogul Rafidin Education, învață online în ritmul tău și du-te la următoarea tură mai sigur pe tine.
Întrebări frecvente
Cât de repede se poate forma o escară?
La persoanele cu risc mare, primele leziuni pot apărea în câteva ore de presiune continuă. De aceea schimbarea poziției conform planului și inspecția pielii la fiecare tură sunt atât de importante.
Ce fac dacă persoana refuză să își schimbe poziția?
Explică-i calm de ce contează, oferă alternative (o poziție diferită, o pauză, alt moment) și respectă-i decizia dacă are capacitatea s-o ia. Notează refuzul și anunță asistenta, ca planul să poată fi revizuit.
Pot masa zona roșie ca să „activez circulația”?
Nu. Masarea zonelor de presiune nu este recomandată, pentru că poate afecta și mai mult țesutul. Protejează zona, mută presiunea de pe ea și raportează ce ai observat.


